Miedul în operele lui Tolkien
Miedul – indicații terapeutice, efecte miraculoase
Probabil sunteți familiarizați cu produse apicole precum mierea și polenul. Eu personal le apreciez proprietățile terapeutice, dar recunosc că îmi e foarte greu să consum polen în starea în care se comercializează pentru că îmi provoacă adevărate arsuri la stomac. Se poate consuma după ce o noapte întreaga a stat în iaurt, dar gustul este destul de neplăcut.
Există, totuși, un produs, necunoscut multora dintre voi, deși datează de 4000-6000 de ani. Unii spun că ar fi originar din Babilon, fiind cunoscut de acum 4000 de ani, iar alții, Medicina Ayurveda, susțin că originile sale datează de acum 6000 de ani, provenind, de fapt, din India.
În urma numeroaselor studii aparținând unui institut londonez, s-a concluzionat că acest amestec de miere, apă pură și polen este un adevărat cocktail de vitamine, enzime și hormoni naturali. Acesta este miedul* – o bautura alcoolică slabă**, obținută prin fermentarea mierii amestecate cu apă și polen, ce grăbește vindecarea rănilor. S-a discutat însă că nu ar fi doar o simplă băutură alcoolică slabă, ci unul dintre cele mai vechi remedii, stimulente, reîntineritoare și afrodisiace cunoscute, mergându-se până la a fi considerat elixirul tinereții, el redând pofta de mâncare, pofta de viață și acționând contra sterilității. S-au făcut referiri chiar la o tinerețe veșnică, obținută prin consumarea în combinații cu anumite ierburi care creșteau la poalele munților Himalaya. Citește mai mult…
Jertfele împăcării, de George Coșbuc
Acolo fete blonde cu ochii de azur
Cântau sinistre cânturi de luptă, și-mprejur
Flăcăi înalți, sălbatici, jucau cu vuiet mare
Războinicele jocuri a ginților barbare.
Pe lavițe-așternute cu albe piei de ied
Bărbați stau în șiruri, iar cupele cu mied
Oprite lung la gură trec vesele și-ntruna,
Din om în om. Iar astăzi paharnic e Hiltruna,
Copila cea frumoasă, că-i vechiul obicei
Al neamului, paharul la zile mari să-l bei
Turnat de cea mai dragă fecioară ce e-n casă.
Tibull în fruntea mesei, și-ai săi pe lângă masă,
Cu Aripert, aleargă cu ochii însoțind
Mișcările de fulger a celor ce se prind
Mereu mai mulți la horă — sălbatic este jocul
Și tot mai mult Hiltruna cu mied hrănește focul.
—„E cald aici, romane ; afara-i cer senin” —
Afară miedul curge mai vesel și mai plin
În cupele făcute din coarne-ncăpătoare
De bou ; aici sub codru, pe pajiștea cu soare,
Se prind la joc neveste : de ochii lor frumoși
De două ori se-mbată bărbații-ntunecoși
Ai codrilor. E vuiet, e chiot și strigare.
Și hora lor se-ntinde sălbatică și mare.
Odroerir – Zur Taverne
Până apare o trupă autohtonă care să cânte despre mied și căreia să-i facem galerie, ne mulțumim cu cei de pe alte meleaguri. După norvegieni și danezi, a venit rândul germanilor să ne cânte despre băutura zeilor. Din Thuringia, Odroerir (în traducere aproximativă „miedul înțelepciunii și poeziei”), o trupă de folk-metal cu versuri inspirate din folclorul german, se întâlnește cu noi Zur Taverne pentru o cană de mied bun.
Haide, Truchseß și servește-ne,
Doar asta n-a fost tot!
Halba de bere e goală, nici merinde nu sunt, nici vin,
Așa nu vrem să mergem acasă.
Noi nu vrem vin acru roman,
Berea slabă tot la tine să rămână
Numai vinul de miere are un gust atât de bun
Atunci ne place și de grasa de Ruth.
Mai jos aveți textul integral al piesei Zur Taverne în limba germană și traducerea în limba română. Citește mai mult…
Miedul, băutura timișorenilor în sec. XVII. „În această regiune e o ruşine mare să bei vin; se bea, de obicei, mied”
„Dintre băuturi, sunt vestite vişinata şi miedul. În această regiune e o ruşine mare să bei vin; se bea, de obicei, mied”, scria despre obiceiul timișorenilor de a consuma mied Evliya Celebi, un istoric, geograf, scriitor și unul din cei mai cunoscuți călători otomani, care a colindat timp de 40 de ani teritoriile Imperiului Otoman și regiunile vecine.
Enslaved – Suttungs Mjød / Perkulator
Ei bine, Enslaved este cea de-a treia trupă care ne cântă despre Miedul lui Suttung. Așa că în articolul următor vom scrie și noi neapărat despre Suttung și al său mied.
Vanir: Suttungs Mjød
Dacă e vineri e sfârșit de săptămână, așa că am zis să petrecem cu muzică și mied alături de o trupă daneză: Vanir. Îi vedem în concert la Kansas City Odense unde au servit mied publicului în timp ce cântau Suttungs Mjød. Despre miedul lui Suttung ne-au mai cântat, în felul lor, și Kvelertak. O să vedem cu altă ocazie ce este și cu acest mied „al lui Suttung”. Până atunci, Intet krus skal være tomt! / Cana nu trebuie să fie goală!
Citește mai mult…
„Beau miedul Soarelui…”
METAFORA
de Grigore Vieru
Beau miedul Soarelui
Din cupa de aur.
„Bunã dimineața, miere de râu
Cu pruncul de grâu!“
Întors în anii copii, cãlãresc
Calul mãrului cãtre cocori
Pânã când trupul sãu
Se umple de-o albã și sfântã
Sudoare: de flori.
Mã uit
Cum fire de-argint, lichide,
Leagã cerul de pãmânt. Citește mai mult…
Celții și miedul
În mitologia celtică, un râu de mied curge prin Paradis, iar albinele sunt mesagerii zeităților. Miedul este implicat în numeroase tradiții celtice — se credea că el poate conferi nemurire, inspirație artistică și știință, era folosit în rituri sacrale, în marile ceremonii religioase, dar și în viața de zi cu zi. Miedul era considerat un dar al zeilor și băutura regilor, o băutură magică ce îi făcea pe suverani nemuritori și îi aducea la același nivel cu zeitățile.
MIRACLE OF SOUND – Nord Mead
O nouă piesă închinată miedului (un adevărat elogiu!), de data asta este creată și interpretată de un muzician irlandez, Gavin Dunne, cunoscut ca artist sub numele de Miracle of Sound. Citește mai mult…
MIED 