Miedul moţesc
Miedul este o bautura traditionala moteasca, preparata inca din vremea romanilor, care numeau aceasta licoare „aqua mursa”.
Are la baza mierea. S-a produs si s-a pastrat in Muntii Apuseni, existand dovezi ca, inca din vremea romanilor, albinaritul era una din preocuparile principale in zona.
Miedul motesc se prepara din faguri cu miere si apa, care se lasa la macerat timp de patru saptamani. Se storcea mierea din faguri, iar fagurii ramasi cu ceva miere in ei se puneau intr-un vas de lemn, peste care se punea apa. Dupa patru saptamani, amestecul incepea sa fermenteze, devenind o bautura slab alcoolica si acidulata, careia ii erau atribuite chiar si proprietati vindecatoare.
Etnograful Adriana Tutuianu, de la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, a subliniat ca era foarte important sa se respecte perioada in care se culegeau fagurii, pentru ca miedul sa fie de calitate. Ea a spus ca batranii moti isi sacrificau stupii batrani la sfarsitul lunii august, in preajma sarbatorii „Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul”, fagurii fiind atunci numai buni pentru fermentare.
Despre importanta miedului pentru moti a vorbit si istoricul David Prodan, in lucrarea sa „Rascoala lui Horea”. El a relatat despre un incident petrecut in 1782, in Campeni, la Targul Rusaliilor. Atunci, dreptul la crasmarit le-a fost luat autohtonilor si atribuit unor comercianti armeni, motilor fiindu-le interzisa astfel vanzarea bauturii lor traditionale, miedul. Suparati, ei au spart butile cu vin si rachiu ale comerciantilor care primisera dreptul la crasmarit.
MIED 